Un strigăt transformat în rugă: „Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-ne pe noi!” Duminica a 7-a după Pogorârea Duhului Sfânt

Un strigăt transformat în rugă: „Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-ne pe noi!”

Duminica a 7-a după Pogorârea Duhului Sfânt.

Evanghelia Vindecării a doi orbi şi a unui mut din Capernaum (Matei 9, 27-35)

„În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se ţineau după El, strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră fie vouă! Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeţi, nimeni să nu ştie. Dar ei, ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela. Şi, plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Şi, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulţimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor.”

Pericopele evanghelice ce se citesc în duminici şi sărbători, din faţa Sfântul Altar, sunt ca nişte picături de ploaie ce cad pe pământ pentru a-l face roditor; sunt ca nişte raze de lumină ce încălzesc inimile credincioşilor, ce le ascultă cu credinţă şi dragoste.

Evanghelia de astăzi, cu aprinderea luminilor ochilor acelor doi orbi şi mai ales, cu aprinderea luminilor sufletului lor şi cu tămăduirea unui mut, este o nouă şi puternică adeverire că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost, este şi va fi până la sfârşitul veacurilor, singura realitate în care găsesc pururea alinare durerile neamului omenesc, găsesc lumină veşnică toate întunecările veacurilor.

Cei doi orbi, nu-l puteau vedea pe Iisus. Auzeau, însă, zgomotul pe care îl producea mulţimea ce venea după Iisus şi în inimile lor încolţeşte un grăunte de speranţă, aleargă în urma lui strigând din suflet, un strigăt transformat în rugă: „Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-ne pe noi!”. Vor fi adăugat ei: „Am auzit, Doamne, că ai făcut atâtea minuni, noi nu te vedem cu ochii trupeşti, dar îţi simţim puterea, bunătatea, mila şi iubirea dumnezeiască; de aceea te rugăm, ajută-ne, dă-ne lumina ochilor… .

Însă Domnul Iisus, ca să se încredinţeze de statornicia credinţei lor, la început nu le-a răspuns nici un cuvânt, ci şi-a urmat drumul, mergând la casa unde avea obicei să-şi „plece capul”.

Orbii nu s-au descurajat, ci l-au urmat, intrând în casă. Domnul Iisus, văzând dorinţa lor, i-a întrebat: „Credeţi voi că eu pot să fac aceasta?”. Adică să îi facă sănătoşi. Oare de ce Mântuitorul le-a pus această întrebare? Doar El este cunoscătorul inimilor şi al gândurilor noastre. I-a întrebat pe ei ca să cunoască toţi credincioşii, dintotdeauna, că fără o credinţă vie nu primim har de la Dumnezeu.

Domnul Iisus Hristos cere şi de la aceşti doi orbi, ca şi de la alţii, pe care i-a vindecat, credinţă, ca şi în acest chip să arate puterea ei cea mai presus de fire. Cei doi orbi, fără să zăbovească prea mult, au răspuns la întrebarea Mântuitorului: „Da, Doamne!”.

Atunci s-a atins de ochii lor, zicând: „După credinţa voastră, fie vouă! Şi s-au deschis ochii lor” (Mat. 9, 29).

Orbii din Evanghelie, având numai orbire trupească, prin tămăduire s-au izbăvit de toate durerile şi suferinţele păcatului, devenind mai curaţi şi mai sănătoşi ca oricare dintre noi. Noi, cei sănătoşi trupeşte, de multe ori am stins flacăra ochiului sufletesc pe care n-o simţim, căci după cuvintele lui Isaia „…privim dar nu vedem, căci ni s-a învârtoşat inima”. Domnul Iisus trece şi azi, ca întotdeauna, prin faţa ochilor noştri sufleteşti. Trebuie să simţim şi să-Lvedem şi să zicem asemenea celor doi orbi din Evanghelia de astăzi, să strigăm din adâncul sufletului şi cu toată puterea credinţei adevărate: „Miluieşte-ne, pe noi, Fiul lui David” şi Iisus va străbate toate cetăţile, toate oraşele, toate satele, toate sufletele şi va vindeca, cu siguranţă, toată boala şi toată neputinţa noastră, acum şi totdeauna. Amin!

Program liturgic:
7.50 – Ceasurile III și VI;
8.30 – Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie
10.30 – Tedeum de mulțumire

Adresa Bisericii Sf. Ierarh Spiridon al Trimitundei: Mun. Chișinău, str. Toma Ciorba 1, Spitalul de Urgență, intrarea prin poarta de pe str. Mitrop. Petru Movilă.

Este posibil ca imaginea să conţină: 5 persoane

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.