Sf. Spiridon: Lucrurile care sunt necinstit luate ard și ceea ce ai bun, și piere totul!

O minune mai puțin cunoscută a Sfântului Spiridon al Trimitundei

Sfântul Spiridon al Trimitundei avea atâta simplitate, încât îl știau toți foarte bun, blând, îngăduitor, răbdător. De aceea se și revărsa peste el atâta har. Și un negustor de acolo, din zona Ciprului, ajunsese într-o vreme la destul de multă sărăcie și a venit să-i ceară ajutor:

Părinte, din banii episcopiei, dacă mă poți împrumuta, uite am un necaz”.

Și el a zis:

Uite, acolo este casa de bani a episcopiei, intră în casă, în cameră nu știu care, vezi că acolo este lada de bani a episcopiei unde ținem noi banii, ia-ți de acolo”.

Și s-a dus acesta mirat ca i se dă atâta încredere, s-a dus acolo:

Cât ai luat?

Atât am luat”.

S-a dus, și-a făcut treburile, banii au venit înapoi, a investit, au venit banii înapoi, s-a dus după un timp iarăși la Sfântul si a zis:

Părinte, am venit să vi-i dau”.

De unde i-ai luat, pune-i la loc!

S-a dus acolo, a intrat înapoi, i-a pus iară în lada aceea, s-a minunat că are atâta încredere în el, a facut asta probabil de două, de trei ori, de patru ori, și a început să se nască în inima negustorului gânduri viclene:

ce să-i dau eu înapoi, dacă el nu se uită în ladă să vadă dacă am luat, nu am luat, cât am luat? Nici nu-l interesează – atâta lipsă de importanță dă lucrului acesta, și atâta încredere în mine”.

Și când a fost o vreme mai grea a zis:

Părinte, iarăși, mă poți împrumuta?”.

Da, cum să nu, du-te și ia-ți, știi de unde”.

S-a dus și a luat și când a venit înapoi a zis:

Am venit să ți-i dau înapoi”.

Du-te și pune-i înapoi”.

A văzut că în ladă nu mai era nimic, dar a zis:

Doamne, dar de ce să îi dau înapoi, o duc greu. El nu bagă în seamă, oricum, nu știe că am pus, nu am pus”.

I-a pus înapoi în buzunar și s-a dus. Despre banii aceia, a zis:

Lasă că pe aceștia îi investesc, mă scot din necazuri”.

Din clipa aceea banii s-au făcut ca un foc care a ars toată averea lui, tot ce a facut, din clipa aceea toată avuția lui a secat, ca și cum n-ar fi, a pierit, pentru ca nu erau bani cinstiți, erau bani furați. Și nu numai banii aceia s-au pierdut, ci toată avuția lui și, disperat, a venit la Sfântul Spiridon și i-a zis:

Părinte, nu-mi dai voie să mai împrumut niște bani, că sunt într-un necaz mare!

Și Sfântul i-a zis:

Du-te și ia de unde știi!

Și s-a dus acolo și a zis:

Dar nu e nimic!

Și a zis:

Frate, tu ai fost ultimul care a umblat acolo, eu nu m-am uitat. Tu ai pus ultimii bani. Știu că ai venit să îi pui înapoi. Dacă nu sunt acolo, înseamnă că nu i-ai pus data trecută. De ce nu i-ai pus?

Și atunci a recunoscut și a zis:

Da, părinte!

L-a vădit Dumnezeu fără să umble Sfântul Spiridon să facî studii criminalistice, să studieze cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, dacă au venit, dacă n-au venit. Așa l-a vădit Dumnezeu și i-a părut rău. Și Sfântul Spiridon i-a zis:

De-aia ți-a pierit toată avuția și de-aia nimic nu a rămas, pentru că tu ai furat, și banii de furat, lucrurile care sunt necinstit luate ard și ceea ce ai bun, și piere totul”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.